Plombele metalice pot fi din aur (foarte rare) sau pe bază de argint – acestea fiind cel mai des întâlnite din categoria obturațiilor metalice. Cunoscut și ca amalgam în termeni medicali, acest material a fost folosit ca și metodă de tratament al cariilor dentare vreme îndelungată. Deși acum medicii stomatologi nu mai folosesc amalgamul pentru obturarea dinților, mulți pacienți au încă plombele realizate din acest material acum mult timp.
Amalgamul este un aliaj în componența căruia intră mai multe metale: argint, mercur, cupru, zinc, staniu. Mercurul predomină cantitativ, acesta combinându-se cu celelalte metale și formând un amestec foarte rezistent. Amalgamul este un material cu cost scăzut, fiind foarte popular din această cauză. De fapt, popularitatea sa a fost atât de mare, încât milioane de oameni au beneficiat de tratament cu acest aliaj.
Amalgamul era folosit pentru plombele din partea posterioară a arcadelor, adică pentru molari și premolari, fiind un material nefizionomic (din cauza culorii sale metalice), dar totuși foarte rezistent în fața presiunilor masticatorii. Acest amestec de metale este ușor de modelat imediat după preparare, ceea ce permite medicului stomatolog să îl plaseze și să îl adapteze în cavitatea care se obturează. Ulterior, amalgamul face priză, devenind rigid.
Amalgamul a creat o controversă în jurul său cauzată de componența în cantitate semnificativă a mercurului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că este inofensiv pentru corpul uman, revenind ulterior asupra afirmației și menționând că este, totuși, toxic.
Multiple studii apărute de-a lungul timpului, arată faptul că este posibil ca plombele din amalgam să elibereze mercur în anumite condiții. De exemplu, concentrația de mercur din corp crește în cazul pacienților cu obturații de amalgam care au parte de examinări RMN (rezonanță magnetică nucleară) (1). Nivelul de toxicitate a amalgamului este influențat de mărimea obturației, gradul de fricțiune dintre obturație și dinții opuși, dar și de temperatura alimentelor consumate.
Amalgamul conține materiale toxice, dar a fost folosit pentru mai bine de 150 de ani datorită avantajelor sale. OMS a emis de-a lungul timpului recomandări contradictorii privind amalgamul, tocmai pentru că unele studii arătau că este un amestec perfect sigur.
Obturațiile de amalgam au fost atât de răspândite datorită avantajelor sale:
Plombele metalice sunt nu numai inestetice, dar au și capacitatea de a se infiltra în țesutul dentinar, colorând astfel în gri pereții dinților. Obturațiile de amalgam nu pot fi reparate precum cele de compozit și necesită o preparație mai extinsă – adică o cantitate mai mare de țesut dentar sănătos trebuie frezată pentru a obtura corespunzător cu amalgam.
Un alt dezavantaj al obturațiilor metalice din amalgam se referă la dificultatea de a adapta plomba în cavitate și de a recrea forma șanțurilor și fosetelor naturale. Pasta de amalgam nu are un timp de manipulare foarte generos, motiv pentru care obturarea trebuie făcută rapid. Poate cel mai important motiv, obturațiile de amalgam sunt instabile din punct de vedere chimic și au un grad de toxicitate variabil, care nu poate fi anticipat exact sau exclus.
Acum se folosește compozit pentru obturații, fiind un material mult superior din punct de vedere estetic – acesta are nuanțe diverse, care imită în mod natural colorația dinților. Deși compozitul este un material mai puțin rezistent decât amalgamul, toate dezavantajele amalgamului sunt eliminate de către compozit, ceea ce îl promovează ca fiind un material de obturație mai adecvat în toate cazurile odontale.
Recunoaștem utilitatea pe care amalgamul a avut-o în trecut, însă credem că materialele care există acum pe piață și pe care le folosim în clinica dentară DentoCalm sunt mult superioare lui, motiv pentru care nu îl mai folosim. De asemenea, atunci când schimbăm obturații de amalgam este imperios necesar să se folosească diga dentară astfel încât particulele de amalgam îndepărtat să nu vină în contact cu mucoasa bucală. Astfel, ne luăm toate măsurile de siguranță încât pacientul, dar și personalul medical, să se simtă confortabil și să fie protejați.
REFERINȚE:
1. Mortazavi SM, Neghab M, Anoosheh SM, et al. High-field MRI and mercury release from dental amalgam fillings. Int J Occup Environ Med. 2014;5(2):101-105. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7767616/ (Accesat Mai 2022)
–